Web - Windows - iPhone
RĂSPUNS: Cel Mai Măreţ Festival începe târziu, în după-amiaza zilei a treisprezecea a lunii a doua a anului, potrivit Bayánului. În ziua întâi, a noua şi a douăsprezecea a acestei Festival, munca este interzisă.
2. ÎNTREBARE: Privind Festivalul Zilelor de Naştere Gemene.
RĂSPUNS: Naşterea Frumuseţii Abhᆠa fost în zorii zilei a doua a lunii Muḥarram,‡ a cărei primă zi marchează Naşterea Crainicului Său. În ochii lui Dumnezeu, aceste două zile sunt considerate una singură.
3. ÎNTREBARE: Privind Versetele Matrimoniale.§RĂSPUNS: Pentru bărbaţi: „Noi cu toţii, cu adevărat, ne vom supune Voinţei lui Dumnezeu.” Pentru femei: „Noi cu toţii, cu adevărat, ne vom supune Voinţei lui Dumnezeu.”
4. ÎNTREBARE: Dacă un bărbat pleacă într-o călătorie, fără să stabilească o dată pentru întoarcerea sa – cu alte cuvinte, fără să precizeze perioada cât va lipsi – şi dacă nu se va mai auzi nimic despre el şi orice urmă a lui va fi pierdută, ce curs ar trebui să urmeze soţia lui?
RĂSPUNS: Dacă a omis să fixeze o dată pentru întoarcerea sa deşi cunoştea prevederile din Kitáb-i-Aqdas în această privinţă, soţia lui trebuie să aştepte un an întreg, după care ea e liberă să aleagă fie calea vrednică de laudă fie să-şi găsească un alt soţ. Dacă, însă, el nu cunoştea aceste prevederi, ea trebuie să aştepte cu răbdare până ce Dumnezeu va binevoi să-i dezvăluie soarta lui. Prin expresia calea vrednică de laudă în acest caz se înţelege practicarea răbdării.
5. ÎNTREBARE: Privind versetul sfânt: „Când am auzit Noi strigătele copiilor încă nenăscuţi, am dublat ceea ce li se cuvine şi am redus cele cuvenite celorlalţi.”
RĂSPUNS: Potrivit Cărţii lui Dumnezeu, averea celui decedat este împărţită în 2 520 de cote-părţi; acest număr este cel mai mic multiplu comun al tuturor numerelor întregi până la nouă, iar aceste cote-părţi sunt apoi împărţite în şapte porţii, fiecare fiind alocată, aşa cum este menţionat în Carte, unei anumite categorii de moştenitori. Copiilor, de pildă, le sunt alocate nouă unităţi a câte 60 de cote-părţi, cuprinzând în total 540 de cote-părţi. Înţelesul afirmaţiei „Am dublat ceea ce li se cuvine” este acela că astfel copiii vor primi încă nouă unităţi a câte 60 de cote-părţi, îndreptăţindu-i la un total de 18 unităţi cu totul. Cotele-părţi suplimentare pe care le primesc sunt deduse din porţiile celorlalte categorii de moştenitori, astfel încât, deşi este revelat, de pildă, că soţia este îndreptăţită la „opt părţi compuse din patru sute optzeci de cote-părţi”, echivalentul a opt unităţi a câte 60 de cote-părţi, acum, în virtutea acestui rearanjament, o unitate şi jumătate de cote-părţi, cuprinzând în total 90 de cote-părţi, au fost scăzute din porţiunea soţiei şi realocate copiilor, şi în mod similar şi în cazul celorlalţi. Rezultatul este că suma totală scăzută este echivalentă cu cele nouă unităţi suplimentare alocate copiilor.
6. ÎNTREBARE: Este oare necesar ca fratele, pentru a obţine partea lui din moştenire, să fie descendentul atât din partea tatălui cât şi a mamei celui decedat, sau este suficient să aibă numai unul dintre părinţi în comun?
RĂSPUNS: Dacă fratele descinde din partea tatălui, el îşi va primi partea de moştenire aşa cum a fost prevăzut în Carte; dacă, însă, descinde din partea mamei, el va primi numai două treimi din suma cuvenită, treimea rămasă revenind Casei Dreptăţii. Această lege este valabilă şi pentru soră.
7. ÎNTREBARE: Una din prevederile privind moştenirea precizează că, dacă cel decedat nu are copii, partea ce li s-ar fi cuvenit lor din avere revine Casei Dreptăţii. În cazul în care lipsesc şi alte categorii de moştenitori, ca de exemplu tatăl, mama, fratele, sora şi profesorii, revine partea lor de moştenire tot Casei Dreptăţii sau există alte prevederi în această privinţă?
RĂSPUNS: Versetul sacru este de ajuns. El spune, preamărit fie Cuvântul Său: „Dacă cel decedat nu are copii, partea lor să revină Casei Dreptăţii” etc. şi „Dacă cel decedat are copii, dar nu există nici una din celelalte categorii de moştenitori specificate în Carte, aceştia vor primi două treimi din moştenire şi treimea rămasă va reveni Casei Dreptăţii„etc. Cu alte cuvinte, atunci când nu există copii, partea de moştenire alocată lor revine Casei Dreptăţii; iar în cazul în care există copii dar lipsesc celelalte categorii de moştenitori, două treimi din moştenire trec asupra copiilor, iar treimea rămasă revine Casei Dreptăţii. Această lege se aplică atât în mod general cât şi în mod particular, ceea ce înseamnă că atunci când lipseşte vreuna din categoriile acestei clase de moştenitori, două treimi revin copiilor iar treimea rămasă, Casei Dreptăţii.
8. ÎNTREBARE: Privind suma de bază asupra căreia se plăteşte Ḥuqúqu’lláh.
RĂSPUNS: Suma de bază asupra căreia se plăteşte Ḥuqúqu’lláh este de nouăsprezece mithqáli de aur. Cu alte cuvinte, atunci când a fost dobândită o sumă de bani care se ridică la această valoare, se cuvine să se plătească Ḥuqúq. De asemenea, trebuie plătit Ḥuqúq atunci când valoarea, nu numărul, altor forme de proprietate atinge suma prevăzută. Ḥuqúqu’lláh se plăteşte numai o dată. De pildă, o persoană care dobândeşte o mie de mithqáli de aur şi plăteşte Ḥuqúq, nu este obligată să mai plătească ceva asupra acestei sume, ci doar asupra venitului pe care îl aduce prin comerţ, afaceri şi alte lucruri asemănătoare. Când acesta creşte, adică atunci când profitul realizat atinge suma prescrisă, trebuie să faci ceea ce a poruncit Dumnezeu. Numai când capitalul trece în altă mână, el este supus din nou plăţii Ḥuqúq, aşa cum s-a plătit prima dată. Punctul Primordial a hotărât că Ḥuqúqu’lláh trebuie plătit asupra oricărei posesiuni; dar, în această Cea Mai Puternică Dispensaţie, Noi am scutit mobilierul din casă, dacă acest mobilier este necesar, şi casa în sine de la această plată.
9. ÎNTREBARE: Ce are precădere: Ḥuqúqu’lláh, datoriile decedatului sau costul funeraliilor şi al înmormântării?
RĂSPUNS: Funeraliile şi înmormântarea au prioritate, apoi plata datoriilor, apoi plata Ḥuqúqu’lláh. Dacă proprietatea celui decedat se dovedeşte insuficientă pentru a plăti datoriile, atunci restul averii sale va fi distribuit creditorilor proporţional cu sumele datorate.
10. ÎNTREBARE: Rasul capului a fost interzis în Kitáb-i-Aqdas, dar a fost poruncit în Súriy-i-Ḥajj.
RĂSPUNS: Toţi trebuie să dea ascultare cărţii Kitáb-i-Aqdas; tot ce este revelat acolo este Legea lui Dumnezeu pentru slujitorii Săi. Cei ce fac un pelerinaj la Casa sacră au fost scutiţi de porunca de a-şi rade capul.
11. ÎNTREBARE: Dacă un cuplu a avut relaţii sexuale în timpul anului de răbdare, iar apoi s-au înstrăinat din nou unul de altul, trebuie să reînceapă anul de răbdare, sau pot fi incluse în calculul anului de răbdare zilele ce au precedat relaţiile respective? Iar după ce a avut loc divorţul, este necesară o nouă perioadă de aşteptare?
RĂSPUNS: Dacă în timpul anului de răbdare afecţiunea va renaşte între partenerii cuplului, legătura matrimonială este validă, şi ce este poruncit în Cartea lui Dumnezeu trebuie respectat; dar odată ce anul de răbdare a trecut şi porunca dată de Dumnezeu a fost împlinită, nu mai este necesară o nouă perioadă de aşteptare. Relaţiile sexuale între soţ şi soţie sunt interzise în timpul anului de răbdare, şi oricine comite un asemenea act trebuie să caute iertarea lui Dumnezeu, iar ca pedeapsă, trebuie să plătească o amendă de nouăsprezece mithqáli de aur Casei Dreptăţii.
12. ÎNTREBARE: Dacă între partenerii cuplului se naşte antipatia după ce Versetele Matrimoniale au fost citite iar zestrea a fost plătită, poate avea loc divorţul fără anul de răbdare?
RĂSPUNS: Divorţul poate fi cerut în mod legitim după citirea Versetelor Matrimoniale şi după plătirea zestrei, dar înainte de consumarea căsătoriei. În asemenea cazuri nu e nevoie de anul de răbdare, dar nu e îngăduită recuperarea zestrei.
13. ÎNTREBARE: Este consimţământul părinţilor ambilor parteneri ai cuplului o precondiţie
obligatorie pentru căsătorie, sau este suficient consimţământul părinţilor unuia dintre cei doi? Se aplică această lege numai fecioarelor sau şi celorlalte femei?
RĂSPUNS: Căsătoria este condiţionată de consimţământul părinţilor ambilor parteneri, şi nu constituie nici o deosebire faptul că mireasa este fecioară sau nu.
14. ÎNTREBARE: Credincioşilor li s-a poruncit să se întoarcă cu faţa spre Qiblih când îşi recită Rugăciunile Obligatorii; încotro să se întoarcă atunci când rostesc alte rugăciuni sau îndeplinesc alte forme de devoţiune?
RĂSPUNS: Întoarcerea cu faţa spre Qiblih este o condiţie fixată pentru recitarea rugăciunii obligatorii, dar în ce priveşte celelalte rugăciuni şi forme de devoţiune, pot servi drept indiciu cele revelate de Domnul cel milostiv în Coran: „Oriîncotro vă întoarceţi, acolo este faţa lui Dumnezeu.”
15. ÎNTREBARE: Referitor la pomenirea lui Dumnezeu în Mashriqu’l-Adhkár „în zorii zilei”.
RĂSPUNS: Deşi cuvintele „în zorii zilei” sunt folosite în Cartea lui Dumnezeu, este acceptabil în faţa lui Dumnezeu foarte devreme în zorii zilei, între zori şi răsăritul soarelui, şi chiar două ore după răsăritul soarelui.
16. ÎNTREBARE: Se aplică porunca de a nu transporta corpul celui decedat la o distanţă mai mare de o oră de drum atât la transportul pe apă cât şi la cel pe uscat?
RĂSPUNS: Această poruncă se aplică atât pe apă cât şi pe uscat, fie că e vorba de vapor, fie că e vorba de tren; intenţia este să nu depăşească o oră de drum, indiferent de mijlocul de transport. Cu cât, însă, mai devreme va avea loc înmormântarea cu atât mai bine şi mulţumitor va fi.
17. ÎNTREBARE: Ce procedură trebuie urmată atunci când se descoperă o valoare pierdută?
RĂSPUNS: Dacă o asemenea proprietate se găseşte într-un oraş, descoperirea ei trebuie anunţată o dată printr-un vestitor al oraşului. Dacă proprietarul bunurilor respective este găsit, ele trebuie să-i fie predate. În caz contrar, găsitorul trebuie să aştepte un an, şi dacă, în această perioadă, proprietarul va ieşi la iveală, găsitorul trebuie să primească de la el plata vestitorului şi să-i restituie proprietatea; dacă însă anul va trece fără ca proprietarul să fi fost identificat găsitorul şi-o poate însuşi. Dacă valoarea proprietăţii este mai mică sau egală cu plata vestitorului, găsitorul trebuie să aştepte o singură zi din momentul în care a găsit-o, la sfârşitul căreia, dacă posesorul nu a apărut, el şi-o poate însuşi; şi în cazul unei proprietăţi găsite într-o zonă nelocuită, găsitorul trebuie să aştepte trei zile, după care, dacă identitatea posesorului ei nu a putut fi stabilită, el e liber să-şi însuşească obiectul găsit.
18. ÎNTREBARE: Privind abluţiunile: dacă, de pildă, o persoană tocmai s-a spălat pe tot corpul, trebuie ca ea totuşi să facă abluţiunile?
RĂSPUNS: Porunca privitoare la abluţiuni trebuie, în toate cazurile, respectată.
19. ÎNTREBARE: Dacă o persoană hotărăşte să emigreze din ţara sa, iar soţia lui se opune şi neînţelegerea culminează cu un divorţ, şi dacă pregătirile de călătorie se întind pe perioada unui an, poate fi această perioadă considerată ca fiind anul de răbdare sau trebuie considerată ziua despărţirii ca punct de plecare al anului de răbdare?
RĂSPUNS: Punctul de plecare pentru calcul este ziua în care cuplul se separă, şi dacă, aşadar, s-au separat cu un an înainte de plecarea soţului, şi mireasma afecţiunii n-a renăscut între cei doi, divorţul poate avea loc. Altfel anul trebuie calculat din momentul plecării sale, iar condiţiile stabilite în Kitáb-i-Aqdas respectate.
20. ÎNTREBARE: Referitor la vârsta maturităţii în ceea ce priveşte obligaţiile religioase.
RĂSPUNS: Vârsta maturităţii este cincisprezece ani atât pentru băieţi, cât şi pentru fete.
21. ÎNTREBARE: Privind versetul sfânt: „Atunci când călătoriţi, dacă vă opriţi şi vă odihniţi într-un loc sigur, faceţi... câte o prosternare în locul fiecărei Rugăciuni Obligatorii nespuse...”
RĂSPUNS: Această prosternare trebuie să compenseze rugăciunile obligatorii omise atât din cauza călătoriei, cât şi a condiţiilor nesigure. Dacă, la timpul fixat pentru rugăciune, călătorul se va putea odihni într-un loc sigur, el trebuie să facă rugăciunea. Clauza privitoare la prosternarea compensatorie este valabilă atât acasă cât şi în călătorie.
22. ÎNTREBARE: Privind definiţia unei călătorii.¶RĂSPUNS: Definiţia unei călătorii este de nouă ore. În cazul în care călătorul se va opri într-un loc, ştiind că va sta nu mai puţin de o lună după calendarul Bayánului, el este obligat să respecte Postul; dar dacă va fi pentru mai puţin de o lună, el este scutit de a posti. Dacă ajunge în timpul Postului într-un loc unde urmează să stea o lună conform Bayánului, el va începe Postul după trecerea a trei zile, şi îl va ţine apoi până la sfârşit; dar dacă se întoarce acasă, unde locuise înainte în mod permanent, el trebuie să înceapă să postească din prima zi a sosirii sale.
23. ÎNTREBARE: Privind pedepsirea bărbatului adulter şi a femeii adultere.
RĂSPUNS: Se vor plăti nouă mithqáli pentru primul păcat, optsprezece pentru al doilea, treizeci şi şase pentru al treilea şi aşa mai departe, fiecare amendă succesivă dublând-o pe cea precedentă. Greutatea unui mithqál este egală cu nouăsprezece nakhud potrivit specificaţiei Bayánului.
24. ÎNTREBARE: Privind vânatul.RĂSPUNS: El spune, înălţat fie El: „Dacă veţi vâna cu animale sau păsări de pradă” şi aşa mai departe. Alte mijloace, cum sunt arcul şi săgeata, puştile, precum şi orice echipament similar folosit la vânătoare, sunt de asemenea incluse. În cazul în care, însă, sunt folosite curse sau capcane, şi vânatul a murit înainte să se ajungă la el, nu este îngăduit să fie consumat.
25. ÎNTREBARE: Privind pelerinajul.RĂSPUNS: Este obligatoriu să se facă un pelerinaj la una dintre cele două Case sacre; dar pelerinul e liber să hotărască la care din ele.
26. ÎNTREBARE: Privind zestrea.RĂSPUNS: În ceea ce priveşte zestrea, scopul este de a se mulţumi cu plata cea mai mică de nouăsprezece mithqáli de argint.
27. ÎNTREBARE: Privind versetul sacru: „Dacă, însă, va primi vestea morţii sau uciderii bărbatului ei” etc.
RĂSPUNS: Prin aşteptarea „unui număr fix de luni” se înţelege o perioadă de nouă luni.
28. ÎNTREBARE: S-au mai pus întrebări în legătură cu partea de moştenire ce revine profesorului.
RĂSPUNS: Dacă profesorul a murit, o treime din moştenirea ce i se cuvenea revine Casei Dreptăţii, iar celelalte două treimi revin copiilor celui decedat, nu copiilor profesorului.
29. ÎNTREBARE: S-au mai pus întrebări în legătură cu pelerinajul.
RĂSPUNS: Prin pelerinaj la Casa sacră, care este obligatoriu pentru bărbaţi, se înţelege atât Cea Mai Măreaţă Casă din Bagdad, cât şi Casa Punctului Primordial din Shíráz; pelerinajul la una din aceste case este suficient. Ei pot deci alege pe aceea care este mai aproape de locul în care trăiesc.
30. ÎNTREBARE: Referitor la versetul: „cel ce angajează o menajeră să se poarte cu ea cum se cuvine.”
RĂSPUNS: Aceasta se referă la orice formă de serviciu plătit al vreunei categorii de îngrijitoare, fie tinere ori bătrâne; o astfel de menajeră este liberă să-şi aleagă un soţ oricând doreşte, căci este interzis ca o femeie să fie cumpărată sau ca un bărbat să aibă mai mult de două neveste.
31. ÎNTREBARE: Referitor la versetul sacru: „Domnul a interzis... practica în vigoare în trecut de care voi vă foloseaţi după ce aţi divorţat de trei ori de o femeie.”
RĂSPUNS: Aceasta se referă la legea care, în trecut, prevedea ca un alt bărbat să se căsătorească cu o astfel de femeie înainte ca ea să se poată recăsători cu fostul ei soţ; această practică a fost interzisă în Kitáb-i-Aqdas.
32. ÎNTREBARE: Referitor la restaurarea şi păstrarea celor două Case în Locurile Gemene şi în alte locuri unde a fost întemeiat tronul.
RĂSPUNS: Prin cele două Case se înţeleg Cea Mai Măreaţă Casă şi Casa Punctului Primordial. Cât priveşte celelalte locuri, oamenii din regiunea în care ele sunt situate pot alege fie să păstreze şi să întreţină toate casele în care tronul a fost întemeiat, fie numai una din ele.
33. ÎNTREBARE: S-a pus din nou o întrebare privind dreptul de moştenire al profesorului.
RĂSPUNS: Dacă profesorul nu face parte din poporul lui Bahá, el nu moşteneşte nimic. Dacă sunt mai mulţi profesori, partea ce li se cuvine va fi împărţită în mod egal între ei. Dacă profesorul a murit, urmaşii săi nu moştenesc partea lui, ci două treimi revin copiilor celui decedat, iar o treime revine Casei Dreptăţii.
34. ÎNTREBARE: Privind locuinţa care a fost atribuită în mod exclusiv descendentului de sex masculin.
RĂSPUNS: Dacă sunt mai multe locuinţe, legea se referă la locuinţa cea mai frumoasă şi cea mai aleasă, celelalte fiind distribuite tuturor moştenitorilor asemenea celorlalte forme de proprietate. Orice moştenitor, din orice categorie de moştenitori ar face parte, dar care este în afara Credinţei lui Dumnezeu, este considerat ca nonexistent şi nu moşteneşte nimic.
35. ÎNTREBARE: Privind Naw-Rúz.RĂSPUNS: Festivalul de Naw-Rúz cade în ziua în care soarele intră în semnul Berbecului**, chiar dacă acest lucru se întâmplă cu doar un minut înainte de apusul soarelui.
36. ÎNTREBARE: Dacă aniversarea fie a Zilelor de Naştere Gemene fie a Declaraţiei lui Báb cade în timpul Postului, cum trebuie procedat?
RĂSPUNS: Dacă sărbătorirea fie a Zilelor de Naştere Gemene fie a Declaraţiei lui Báb cade în luna în care se posteşte, porunca de a posti nu se va aplica acelei zile.
37. ÎNTREBARE: În poruncile sfinte privitoare la moştenire, locuinţa şi îmbrăcămintea celui decedat au fost atribuite urmaşului de sex masculin. Se referă această dispoziţie numai la proprietatea tatălui, sau şi la aceea a mamei?
RĂSPUNS: Hainele folosite ale mamei vor fi împărţite în părţi egale fiicelor, dar restul bunurilor ei, proprietăţi, bijuterii, haine noi, vor fi distribuite, aşa cum a fost revelat în Kitáb-i-Aqdas, tuturor moştenitorilor ei. Dacă, însă, decedata n-a avut fiice, averea ei va fi împărţită, în întregime, potrivit indicaţiilor date privitoare la bărbaţi în Textul sfânt.
38. ÎNTREBARE: Privind divorţul, care trebuie să fie precedat de un an de răbdare: dacă numai unul din parteneri este înclinat spre împăcare, cum trebuie procedat?
RĂSPUNS: Potrivit poruncii revelate în Kitáb-i-Aqdas, ambii parteneri trebuie să fie de acord; până când nu doresc amândoi, împăcarea nu poate avea loc.
39. ÎNTREBARE: În legătură cu zestrea, ce se întâmplă dacă mirele nu poate plăti întreaga sumă, şi în loc de aceasta îi dă miresei cu ocazia ceremoniei căsătoriei, o scrisoare prin care făgăduieşte că va achita restul datoriei atunci când va fi în stare să plătească?
RĂSPUNS: Această practică a fost îngăduită de Sursa Autorităţii.
40. ÎNTREBARE: Dacă în timpul anului de răbdare renaşte mireasma afecţiunii, doar pentru a fi urmată de antipatie, şi cuplul oscilează între afecţiune şi aversiune pe întreg parcursul anului, şi anul se încheie în antipatie, poate avea loc divorţul sau nu?
RĂSPUNS: În fiecare caz şi oricând apare antipatia, anul de răbdare începe în acea zi, şi din acel moment trebuie să treacă un an întreg.
41. ÎNTREBARE: Locuinţa şi îmbrăcămintea celui decedat au fost atribuite copiilor de sex masculin, nu celor de sex feminin, şi nici celorlalţi moştenitori; dar dacă cel decedat nu are urmaşi de sex masculin, cum trebuie procedat?
RĂSPUNS: El spune, înălţat fie El: „Dacă cel decedat nu are copii, partea lor să revină Casei Dreptăţii...” În conformitate cu acest verset sacru, locuinţa şi hainele celui decedat revin Casei Dreptăţii.
42. ÎNTREBARE: Porunca privitoare la Ḥuqúqu’lláh este revelată în Kitáb-i-Aqdas. Este locuinţa, împreună cu dependinţele şi mobilierul necesar, inclusă în proprietatea asupra căreia se plăteşte Ḥuqúq, sau nu?
RĂSPUNS: În legile revelate în persană Noi am poruncit ca în această Cea Mai Puternică Dispensaţie locuinţa şi mobilierul să fie scutite – şi anume, acel mobilier care este necesar.
43. ÎNTREBARE: Privind logodirea unei fete înainte de maturitate.
RĂSPUNS: Această practică a fost declarată nelegală de Sursa Autorităţii, şi tot nelegal este să anunţi o căsătorie mai devreme de nouăzeci şi cinci de zile înaintea nunţii.
44. ÎNTREBARE: Dacă o persoană are, de exemplu, o sută de túmáni, dacă plăteşte Ḥuqúq asupra acestei sume, dar pierde jumătate din sumă în tranzacţii nefructuoase pentru ca apoi, prin alte operaţii, suma să se ridice din nou la nivelul asupra căruia se plăteşte Ḥuqúq – trebuie o astfel de persoană să plătească Ḥuqúq sau nu?
RĂSPUNS: Într-un asemenea caz nu se plăteşte Ḥuqúq.
45. ÎNTREBARE: Dacă, după plata Ḥuqúq, aceeaşi sumă de o sută de túmáni este pierdută în întregime, iar apoi recâştigată prin tranzacţii comerciale şi financiare, trebuie plătit Ḥuqúq a doua oară sau nu?
RĂSPUNS: În acest caz, de asemenea, plata Ḥuqúq nu este necesară.
46. ÎNTREBARE: Privind versetul sacru, „Dumnezeu v-a prescris căsătoria”, este această prescripţie obligatorie sau nu?
RĂSPUNS: Nu este obligatorie.47. ÎNTREBARE: Presupunând că un bărbat s-a însurat cu o femeie crezând că e virgină, şi i-a plătit zestrea, dar la consumarea căsătoriei devine evident că ea nu este virgină, trebuie cheltuielile şi zestrea să-i fie restituite sau nu? Iar dacă virginitatea a fost o condiţie prealabilă a căsătoriei, invalidează neîmplinirea condiţiei ceea ce fusese condiţionat înainte?
RĂSPUNS: Într-un asemenea caz cheltuielile şi zestrea pot fi restituite. O condiţie neîmplinită invalidează ceea ce fusese condiţionat înainte. Totuşi, a tăinui şi a ierta acest fapt va merita, în ochii lui Dumnezeu, o răsplată mărinimoasă.
48. ÎNTREBARE: „Vi s-a impus o sărbătoare...” Este aceasta obligatorie sau nu?
RĂSPUNS: Nu este obligatorie.49. ÎNTREBARE: Privind pedepsele pentru adulter, sodomie şi furt, şi gradul acestor pedepse.
RĂSPUNS: Stabilirea gradului acestor pedepse revine Casei Dreptăţii.
50. ÎNTREBARE: Privind legitimitatea şi nelegitimitatea de a te căsători cu o rudă.
RĂSPUNS: Şi această chestiune va fi rezolvată de Oamenii de Încredere ai Casei Dreptăţii.
51. ÎNTREBARE: Referitor la abluţiuni, a fost revelat, „Acela care nu găseşte apă pentru abluţiune să repete de cinci ori cuvintele �În Numele lui Dumnezeu Cel Mai Pur, Cel Mai Pur�”: este îngăduit să se recite aceste versete şi atunci când domneşte un frig năprasnic, sau dacă mâinile sau faţa sunt rănite?
RĂSPUNS: Pe timp de frig năprasnic poate fi folosită apa caldă. Dacă sunt răni pe faţă sau pe mâini, sau dacă există alte motive ca de pildă dureri sau suferinţe pentru care folosirea apei ar putea fi dăunătoare, este îngăduit să se recite versetele indicate în locul abluţiunii.
52. ÎNTREBARE: Este recitarea versetului revelat pentru a înlocui Rugăciunea Semnelor obligatorie?
RĂSPUNS: Nu este obligatorie.53. ÎNTREBARE: Referitor la moştenire, atunci când există fraţi buni şi surori bune, fraţii vitregi şi surorile vitrege din partea mamei vor primi şi ei o cotă-parte?
RĂSPUNS: Nu vor primi nici o cotă-parte.54. ÎNTREBARE: El spune, înălţat fie El: „Dacă fiul celui decedat a murit în timpul vieţii tatălui şi a lăsat copii, ei vor moşteni partea tatălui lor...” Cum trebuie procedat dacă fiica este aceea care a murit în timpul vieţii tatălui?
RĂSPUNS: Cota-parte care i se cuvenea din moştenire trebuie să fie distribuită celor şapte categorii de moştenitori potrivit poruncii din Carte.
55. ÎNTREBARE: Dacă persoana decedată este o femeie, cui i se alocă partea de moştenire cuvenită „soţiei”?
RĂSPUNS: Partea din moştenire cuvenită „soţiei” îi revine soţului.
56. ÎNTREBARE: Cu privire la înfăşurarea trupului celui decedat în cinci bucăţi de pânză, aşa cum a fost decretat: este vorba de cele cinci bucăţi de pânză care erau uzuale şi până acum sau este vorba de cinci giulgiuri întregi înfăşurate unul în jurul celuilalt?
RĂSPUNS: Cele cinci bucăţi de pânză sunt de ajuns.
57. ÎNTREBARE: Privind neconcordanţele dintre anumite versete revelate.
RĂSPUNS: Multe Tablete au fost revelate şi distribuite în forma lor originală fără să fie controlate şi revizuite. În consecinţă, ele au fost din nou citite la cerere, în Sfânta Prezenţă , şi puse în concordanţă cu regulile gramaticale pentru a preîntâmpina criticile adversarilor Cauzei. Un alt motiv pentru această practică este acela că noul stil inaugurat de Crainic, fie ca sufletele tuturor celorlalţi în afară de El să-i fie oferite de dragul Său, s-a caracterizat printr-o mare libertate faţă de regulile gramaticale; de aceea versetele sacre au fost revelate apoi într-un stil care în cea mai mare parte este în conformitate cu modul de vorbire uzual pentru a uşura înţelegerea şi pentru concizia modului de exprimare.
58. ÎNTREBARE: Privind versetele binecuvântate, „Atunci când călătoriţi, dacă vă opriţi şi vă odihniţi într-un loc sigur, faceţi... câte o prosternare în locul fiecărei Rugăciuni Obligatorii nespuse”: este aceasta o compensaţie pentru Rugăciunea Obligatorie omisă din cauza împrejurărilor nesigure, sau este recitarea rugăciunii obligatorii cu totul întreruptă în timpul călătoriei şi înlocuită cu prosternarea?
RĂSPUNS: Dacă cineva, atunci când va veni ora rugăciunii obligatorii, nu se va afla în siguranţă, la sosirea într-un loc sigur, să facă o prosternare pentru fiecare Rugăciune Obligatorie omisă, iar după prosternarea finală, să se aşeze cu picioarele încrucişate şi să citească versetul desemnat. Dacă există însă un loc sigur, atunci rugăciunea obligatorie nu este suspendată în timpul călătoriei.
59. ÎNTREBARE: Dacă, după ce un călător s-a oprit şi s-a odihnit a venit timpul rugăciunii obligatorii, ar trebui ca el să facă rugăciunea, sau să facă în locul ei prosternarea?
RĂSPUNS: Cu excepţia împrejurărilor nesigure omiterea Rugăciunii Obligatorii nu este îngăduită.
60. ÎNTREBARE: Dacă, din cauza omiterii unor Rugăciuni Obligatorii, sunt necesare un număr de prosternări, trebuie repetat versetul după fiecare prosternare compensatoare sau nu?
RĂSPUNS: Este suficient să se recite versetul indicat după ultima prosternare. Cele câteva prosternări nu necesită repetări separate ale versetului.
61. ÎNTREBARE: Dacă o Rugăciune Obligatorie este omisă acasă, poate fi ea compensată printr-o prosternare sau nu?
RĂSPUNS: Răspunzând unor întrebări anterioare s-a scris: „Prevederea referitoare la prosternarea compensatoare se aplică atât acasă cât şi în călătorie.”
62. ÎNTREBARE: Dacă cineva a făcut abluţiuni din alte motive şi a venit timpul pentru o rugăciune obligatorie, sunt aceste abluţiuni suficiente sau trebuie să fie reînnoite?
RĂSPUNS: Aceste abluţiuni sunt suficiente şi nu mai e nevoie să fie reînnoite.
63. ÎNTREBARE: În Kitáb-i-Aqdas a fost impusă rugăciunea obligatorie, compusă din nouă rak’ah, spre a fi făcută la amiază, dimineaţa şi seara, dar Tableta Rugăciunilor Obligatorii†† pare să difere în această privinţă.
RĂSPUNS: Ceea ce a fost revelat în Kitáb-i-Aqdas se referă la o Rugăciune Obligatorie diferită. Cu ani în urmă un număr de porunci din Kitáb-i-Aqdas inclusiv acea Rugăciune Obligatorie au fost, după matură chibzuinţă, scrise separat şi trimise mai departe împreună cu alte scrieri sacre, pentru a fi păstrate şi protejate. Mai târziu au fost revelate aceste trei Rugăciuni Obligatorii.
64. ÎNTREBARE: În determinarea timpului, este îngăduit să ne orientăm după ceasuri şi orologii?
RĂSPUNS: Este îngăduit să ne orientăm după ceasuri şi orologii.
65. ÎNTREBARE: În Tableta Rugăciunilor Obligatorii, sunt revelate trei rugăciuni; trebuie făcute toate trei sau nu?
RĂSPUNS: Este impus ca una dintre aceste trei rugăciuni să fie oferită; oricare dintre acestea este făcută, va fi de ajuns.
66. ÎNTREBARE: Sunt abluţiunile pentru rugăciunea de dimineaţă valabile şi pentru cea de la amiază? Şi în mod similar, sunt abluţiunile făcute la amiază valabile seara?
RĂSPUNS: Abluţiunile sunt legate de Rugăciunea Obligatorie căci pentru ea se fac, şi trebuie reînnoite la fiecare rugăciune.
67. ÎNTREBARE: Privind Rugăciunea Obligatorie lungă, se prevede să te ridici în picioare şi „să te întorci către Dumnezeu”. Aceasta pare să indice că nu e nevoie să te întorci spre Qiblih; este acest lucru adevărat sau nu?
RĂSPUNS: Trebuie să te întorci spre Qiblih.68. ÎNTREBARE: Referitor la versetele sacre: „Recitaţi versetele lui Dumnezeu în fiecare dimineaţă şi seară.”
RĂSPUNS: Prin aceasta se înţelege tot ce a fost trimis din Cerul Divinei Rostiri. Condiţia primordială este înflăcărarea şi dragostea sufletelor sfinte de a citi Cuvântul lui Dumnezeu. A citi un verset, sau chiar un singur cuvânt, într-un spirit de bucurie şi fericire, este de preferat citirii mai multor Cărţi.
69. ÎNTREBARE: Este îngăduit unei persoane, atunci când îşi face testamentul, să lase o parte din bunurile sale – în afară de ceea ce este prevăzut pentru plătirea Ḥuqúqu’lláh şi plata datoriilor – pentru scopuri caritabile, sau nu are dreptul decât să lase o anumită sumă pentru acoperirea cheltuielilor de înmormântare şi pentru funeralii, iar restul averii sale să fie distribuită categoriilor respective de moştenitori aşa cum a fost hotărât de Dumnezeu?
RĂSPUNS: O persoană are drepturi depline asupra proprietăţii sale. Dacă poate plăti Ḥuqúqu’lláh, şi nu are datorii, tot ce scrie în testamentul său, şi orice declaraţie sau mărturisire este cuprinsă în el, sunt acceptabile. Dumnezeu, cu adevărat, i-a îngăduit să dispună oricum doreşte de ceea ce El i-a acordat.
70. ÎNTREBARE: Utilizarea inelului de înmormântare le este impusă numai adulţilor, sau şi minorilor?
RĂSPUNS: Este numai pentru adulţi. Rugăciunea pentru Morţi este şi ea numai pentru adulţi.
71. ÎNTREBARE: Dacă o persoană doreşte să postească în altă perioadă de timp decât luna ‘Alá’, este îngăduit acest lucru sau nu; şi dacă a făcut un jurământ sau un legământ în acest sens, este acest lucru valid şi acceptabil?
RĂSPUNS: Porunca de a posti este aceea care a fost deja revelată. Dacă cineva v-a face un legământ, totuşi, pentru a-i oferi un post lui Dumnezeu, căutând în acest mod împlinirea unei dorinţe, sau să atingă alt scop, acest lucru este îngăduit, aşa cum a fost şi în trecut. Cu toate acestea, dorinţa lui Dumnezeu, înălţată fie gloria Sa, este ca legămintele şi jurămintele să fie dedicate unor ţeluri care sunt spre folosul omenirii.
72. ÎNTREBARE: S-a pus o nouă întrebare în legătură cu locuinţa şi îmbrăcămintea personală: revin acestea, în cazul în care nu există urmaşi de sex masculin, Casei Dreptăţii, sau trebuie ele să fie distribuite la fel ca celelalte bunuri?
RĂSPUNS: Două treimi din locuinţă şi din îmbrăcăminte revin copiilor de sex feminin, iar o treime revine Casei Dreptăţii, pe care Dumnezeu a desemnat-o să fie vistieria poporului.
73. ÎNTREBARE: Dacă, după încheierea anului de răbdare, soţul refuză să acorde divorţul, cum trebuie să procedeze soţia?
RĂSPUNS: După încheierea acestei perioade se pronunţă divorţul. Totuşi, este necesar să existe martori atât pentru începutul cât şi pentru sfârşitul perioadei, astfel încât să poată fi chemaţi să depună mărturie dacă va fi nevoie.
74. ÎNTREBARE: Privind definiţia bătrâneţii.RĂSPUNS: La arabi acest cuvânt înseamnă limita extremă a bătrâneţii, dar pentru poporul lui Bahá ea începe de la şaptezeci de ani.
75. ÎNTREBARE: Privind limitele Postului în cazul în care cineva călătoreşte pe jos.
RĂSPUNS: Limita a fost stabilită la două ore. Dacă această limită a fost depăşită, Postul poate fi întrerupt.
76. ÎNTREBARE: Privind respectarea Postului de către oameni care prestează munci grele în timpul lunii Postului.
RĂSPUNS: Asfel de oameni sunt scutiţi de a posti; totuşi, pentru a-şi arăta respectul faţă de legea lui Dumnezeu şi faţă de rangul înălţat al Postului, este lăudabil şi potrivit să mănânce în mod frugal şi în particular.
77. ÎNTREBARE: Abluţiunile făcute pentru Rugăciunea Obligatorie sunt ele suficiente şi pentru cele nouăzeci şi cinci de repetări ale Celui Mai Mare Nume?
RĂSPUNS: Nu este necesar să se reînnoiască abluţiunile.
78. ÎNTREBARE: Privind hainele şi bijuteriile pe care un soţ le-a cumpărat pentru soţia lui: urmează ele să fie distribuite, după moartea lui, moştenitorilor sau aparţin numai soţiei sale?
RĂSPUNS: În afară de îmbrăcămintea folosită, orice altceva, bijuterii şi alte lucruri, aparţin soţului, în afară de ceea ce este dovedit ca fiind daruri către soţie.
79. ÎNTREBARE: Privind criteriul de justeţe atunci când dovedirea unui fapt depinde de mărturia a doi martori drepţi.
RĂSPUNS: Criteriul de justeţe îl constituie o bună reputaţie printre oameni. Mărturia tuturor slujitorilor lui Dumnezeu, indiferent de credinţa sau crezurile lor, este acceptabilă în faţa Tronului Său.
80. ÎNTREBARE: Dacă cel decedat nu a plătit Ḥuqúqu’lláh şi nici celelalte datorii, vor fi ele scăzute în mod proporţional din locuinţa, îmbrăcămintea şi restul bunurilor sale, sau vor fi locuinţa şi îmbrăcămintea puse de-o parte pentru urmaşii de sex masculin, şi în consecinţă datoriile scăzute din restul averii? Şi dacă restul averii este insuficient pentru acest scop, cum vor fi achitate datoriile?
RĂSPUNS: Datoriile importante precum şi plăţile Ḥuqúq trebuie plătite din restul averii, dar dacă aceasta este insuficientă pentru acest scop, ceea ce lipseşte va fi scăzut din locuinţă şi haine.
81. ÎNTREBARE: Trebuie a treia Rugăciune Obligatorie să fie făcută în picioare sau şezând?
RĂSPUNS: Este de preferat şi mai potrivit să fie făcută în picioare într-o atitudine de reverenţă umilă.
82. ÎNTREBARE: Referitor la prima Rugăciune Obligatorie a fost poruncit, „să fie făcută oricând cineva se află într-o stare de smerenie şi dornică adoraţie”: trebuie ea făcută odată în douăzeci şi patru de ore, sau mai des?
RĂSPUNS: O dată în douăzeci şi patru de ore este suficient; acest lucru a fost rostit de Limba Poruncii Divine.
83. ÎNTREBARE: Privind definiţia „dimineţii”, „amiezii” şi „serii”.
RĂSPUNS: Acestea sunt răsăritul soarelui, amiaza şi apusul soarelui. Timpul potrivit pentru Rugăciunile Obligatorii este de dimineaţă până la amiază, de la amiază până la apusul soarelui, şi de la apusul soarelui până la două ore după apus. Autoritatea este în mâna lui Dumnezeu, Purtătorul Celor Două Nume.
84. ÎNTREBARE: Este îngăduit unui credincios să se căsătorească cu un necredincios?
RĂSPUNS: O astfel de căsătorie este îngăduită, şi pentru femei şi pentru bărbaţi; aşa a decretat Domnul când s-a urcat pe tronul dărniciei şi al harului.
85. ÎNTREBARE: Privind Rugăciunea pentru Morţi: trebuie ea să preceadă înhumarea sau s-o urmeze? Şi este necesară întoarcerea cu faţa spre Qiblih?
RĂSPUNS: Recitarea rugăciunii trebuie să preceadă înhumarea; cât priveşte Qiblihul: „Oriîncotro vă întoarceţi, acolo este faţa lui Dumnezeu.”‡‡
86. ÎNTREBARE: La prânz, timpul stabilit pentru două dintre Rugăciunile Obligatorii – rugăciunea scurtă de amiază şi rugăciunea care trebuie spusă dimineaţa, la prânz, şi seara – este necesar să se facă două abluţiuni sau este suficientă una singură?
RĂSPUNS: Nu este necesar să se reînnoiască abluţiunea.
87. ÎNTREBARE: Privind zestrea pentru locuitorii satelor ce trebuie să fie de argint: se referă aceasta la mire, la mireasă sau la amândoi? Şi cum trebuie procedat dacă unul locuieşte la oraş şi celălalt la sat?
RĂSPUNS: Zestrea este determinată de locul în care trăieşte mirele; dacă locuieşte la oraş, zestrea va fi de aur, iar dacă locuieşte la ţară, va fi de argint.
88. ÎNTREBARE: Care este criteriul prin care se stabileşte cine este locuitor al oraşului şi cine este locuitor al satului? Dacă un locuitor al oraşului se stabileşte într-un sat, sau un locuitor al satului într-un oraş, cu intenţia de a a se stabili permanent, ce regulă se aplică? Este locul de naştere factorul hotărâtor?
RĂSPUNS: Criteriul este reşedinţa permanentă şi, în funcţie de unde se află, porunca din Carte trebuie respectată în concordanţă cu aceasta.
89. ÎNTREBARE: În Tabletele sfinte s-a revelat că atunci când cineva dobândeşte o sumă echivalentă cu nouăsprezece mithqáli de aur, trebuie să plătească Dreptul lui Dumnezeu asupra acestei sume. Este posibil să se explice cât din această sumă de nouăsprezece mithqáli trebuie să se plătească?
RĂSPUNS: Nouăsprezece la sută a fost stabilit prin porunca lui Dumnezeu. Pe această bază se va face calculul. Se va stabili astfel cât trebuie să se plătească din acei nouăsprezece mithqáli.
90. ÎNTREBARE: Când averea unui om depăşeşte suma de nouăsprezece, este necesar să ajungă din nou la nouăsprezece pentru a se plăti din nou Ḥuqúq sau trebuie plătit la orice creştere?
RĂSPUNS: Orice sumă peste nouăsprezece este scutită de la Ḥuqúq până când ajunge din nou la nouăsprezece.
91. ÎNTREBARE: Privind apa curată, şi când este considerată folosită.
RĂSPUNS: Mici cantităţi de apă, ca de pildă o cană de apă, sau chiar două sau trei, sunt considerate ca fiind folosite după o singură spălare a feţei şi a mâinilor. Dar aproximativ o jumătate de metru cub de apă (1 kurr) rămâne neschimbată după una sau două spălări ale feţei, şi nu există nici o obiecţie de a fi folosită decât dacă intervine una dintre cele trei modificări§§, de exemplu schimbarea culorii, în acest caz trebuind să fie considerată folosită.
92. ÎNTREBARE: Într-un tratat în limba persană referitor la diferite probleme, vârsta maturităţii a fost fixată la cincisprezece ani; este şi căsătoria legată de vârsta maturităţii, sau poate avea loc înainte de aceasta?
RĂSPUNS: Dat fiind că este necesar consimţământul ambelor părţi potrivit Cărţii lui Dumnezeu, şi ţinând seama că, înainte de maturitate, consimţământul lor sau lipsa acestuia nu pot fi stabilite, căsătoria este legată de atingerea vârstei maturităţii, şi nu este permisă înainte.
93. ÎNTREBARE: Privind postitul şi spunerea rugăciunii obligatorii de către cei bolnavi.
RĂSPUNS: Cu adevărat, vă spun că rugăciunea obligatorie şi postitul ocupă un rang înălţat în ochii lui Dumnezeu. Dar valoarea lor poate fi realizată doar într-o stare de sănătate. În momente de boală nu este permis să respectaţi aceste obligaţii; aceasta este porunca Domnului, înălţată fie gloria Sa în vecii vecilor. Binecuvântaţi fie bărbaţii şi femeile care ţin seama, şi respectă preceptele Sale. Toată lauda fie către Dumnezeu, Cel ce a trimis versetele pe pământ şi este Revelatorul mărturiilor neîndoielnice!
94. ÎNTREBARE: Privind moscheile, capelele şi templele.
RĂSPUNS: Orice a fost construit pentru adorarea singurului Dumnezeu adevărat, cum sunt moscheile, capelele şi templele, nu trebuie folosit pentru nimic altceva decât pentru pomenirea Numelui Său. Aceasta este porunca lui Dumnezeu, iar cel ce o încalcă este cu adevărat dintre cei ce au păcătuit. Cel ce le-a înălţat nu s-a făcut cu nimic vinovat, căci el le-a clădit pentru slava lui Dumnezeu, şi şi-a primit şi va continua să-şi primească răsplata binemeritată.
95. ÎNTREBARE: Privind stabilirea unui loc comercial, necesar pentru a-şi exercita munca sau meseria: sunt acestea supuse plăţii Ḥuqúqu’lláh, sau sunt supuse aceloraşi reguli ca mobilierul din gospodărie?
RĂSPUNS: Sunt supuse aceloraşi reguli ca mobilierul din gospodărie.
96. ÎNTREBARE: Privind schimbul pe bani sau pe alt bun al unei proprietăţi încredinţate, pentru a preîntâmpina devalorizarea sau pierderea ei.
RĂSPUNS: Privind întrebarea scrisă referitoare la schimbul unei proprietăţi încredinţate pentru a preîntâmpina devalorizarea sau pierderea ei, un asemenea schimb este îngăduit cu condiţia ca bunul substituit să fie echivalent ca valoare. Domnul tău este, cu adevărat, Lămuritorul, Cel Omniscient, şi El, într-adevăr, este Orânduitorul, Cel Străvechi.
97. ÎNTREBARE: Privind spălatul pe picioare vara şi iarna.
RĂSPUNS: Este acelaşi în ambele cazuri; apa caldă este preferabilă, dar nu poate fi nici o obiecţie faţă de apa rece.
98. ÎNTREBARE: O nouă întrebare privind divorţul.RĂSPUNS: Dat fiind că Dumnezeu, înălţată fie gloria Sa, nu aprobă divorţul, nimic nu a fost revelat în această privinţă. Totuşi, din momentul despărţirii şi până la sfârşitul unui an, doi oameni sau mai mulţi, trebuie să fie informaţi pentru a servi ca martori; dacă, până la urmă, nu se ajunge la împăcare, divorţul poate avea loc. Acest fapt trebuie consemnat într-un registru de un reprezentant juridic şi religios al oraşului numit de Oamenii de Încredere ai Casei Dreptăţii. Respectarea acestei proceduri este esenţială pentru ca nu cumva cei care posedă o inimă cu înţelegere să fie întristaţi.
99. ÎNTREBARE: Privind consultaţia.RĂSPUNS: Atunci când în cadrul unei consultaţii membrii primului grup întrunit nu ajung la înţelegere, trebuie adăugaţi noi oameni, după care se vor alege prin vot, în numărul Celui Mai Mare Nume, sau mai mulţi sau mai puţini oameni. După aceea va avea loc o nouă consultaţie, iar rezultatul, oricare ar fi el, va trebui respectat. Dacă, totuşi, neînţelegerea persistă, aceeaşi procedură va fi repetată iar hotărârea majorităţii va fi obligatorie. El, cu adevărat, călăuzeşte pe cine doreşte El pe calea cea dreaptă.
100. ÎNTREBARE: Privind moştenirea.RĂSPUNS: Privitor la moştenire, ceea ce Punctul Primordial a hotărât – fie ca sufletele tuturor în afară de El să fie jertfite de dragul Lui – este mulţumitor. Moştenitorii existenţi trebuie să primească cota-parte ce li se cuvine din moştenire, în timp ce un extras de cont al avutului restant trebuie să fie supus Curţii Celui Mai Înalt. În mâna Sa stă sursa autorităţii; El orânduieşte după cum Îi place. În această privinţă a fost revelată o lege, în Ţara Misterului¶¶, potrivit căreia partea cuvenită moştenitorilor ce lipsesc este atribuită celor existenţi până când Casa Dreptăţii va fi înfiinţată, iar dispoziţia referitoare la această problemă va fi hotărâtă. Cât priveşte, însă, moştenirea celor ce au emigrat în acelaşi an cu Frumuseţea Străveche, a fost atribuită moştenitorilor lor, iar aceasta este o mărinimie din partea lui Dumnezeu acordată lor.
101. ÎNTREBARE: Privind legea referitoare la găsirea unei comori.
RĂSPUNS: Dacă va fi găsită o comoară, o treime se cuvine celui ce a descoperit-o, iar celelalte două treimi vor fi cheltuite de membrii Casei Dreptăţii pentru binele tuturor oamenilor. Astfel se va proceda după înfiinţarea Casei Dreptăţii, şi până atunci ea va fi încredinţată în fiecare localitate sau teritoriu unor oameni de încredere spre păstrare. El, într-adevăr, este Domnitorul, Orânduitorul, Cel Omniscient, Cel Atotinformat.
102. ÎNTREBARE: Referitor la Ḥuqúq asupra proprietăţilor imobiliare care nu aduc profit.
RĂSPUNS: Porunca lui Dumnezeu este că proprietăţile imobiliare care au încetat să aducă venit, şi anume, care nu aduc profit, nu sunt pasibile de a plăti Ḥuqúq. El, cu adevărat, este Domnitorul, Cel Munificent.
103. ÎNTREBARE: Privind versetul sfânt: „În acele regiuni în care nopţile şi zilele se lungesc, timpul pentru rugăciune să fie estimat de ceasornice...”
RĂSPUNS: Este vorba de teritorii îndepărtate. În regiunile acestea, însă, diferenţa este numai de câteva ore, aşadar nu se aplică prevederea respectivă.
104. În Tableta lui Abá Badí', a fost revelat acest verset sfânt: „Cu adevărat, Noi am impus fiecărui fiu să-şi slujească tatăl.” Astfel este decretul pe care Noi l-am exprimat în Carte.
105. Şi în altă Tabletă, aceste cuvinte înălţate au fost revelate: O, Mohamed! Cel Străvechi şi-a întors chipul spre tine, pomenindu-te, şi îndemnând poporul lui Dumnezeu să-şi educe copiii. Dacă vreun tată va neglija această cea mai cu greutate poruncă stabilită în Kitáb-i-Aqdas de Pana Regelui Etern, el îşi va pierde dreptul de paternitate, şi va fi socotit vinovat în faţa lui Dumnezeu. Bine este de cel ce-şi întipăreşte în inimă admonestările Domnului, şi se ţine temeinic de ele. Dumnezeu, cu adevărat, impune slujitorilor Săi ceea ce-i va ajuta şi le va fi de folos, şi le dă capacitatea să se apropie de El. El este Orânduitorul, Cel Ce Durează în Veci.
106. El este Dumnezeu, înălţat fie El, Domnul maiestăţii şi al forţei! Profeţii şi Aleşii au fost cu toţii însărcinaţi de Singurul Dumnezeul Adevărat, mărită fie gloria Sa, să hrănească pomii existenţei umane cu apele vii ale dreptăţii şi înţelegerii, pentru a putea apărea dintre ei ceea ce Dumnezeu a depozitat în fiinţa lor cea mai lăuntrică. Aşa cum se poate observa cu uşurinţă, fiecare pom poartă un anumit fruct, iar un pom neroditor este bun doar pentru foc. Scopul acestor Educatori, în tot ce au spus şi au învăţat, a fost acela de a păstra rangul înălţat al omului. Bine de acela care în Ziua lui Dumnezeu s-a ţinut cu tărie de preceptele Sale şi nu a deviat de la Legea Sa fundamentală şi adevărată. Fructele cele mai potrivite pomului vieţii omeneşti sunt de a fi de încredere şi cucernicia, spunerea adevărului şi sinceritatea; dar mai măreţ decât toate, după recunoaşterea unităţii lui Dumnezeu, lăudat şi glorificat fie El, este respectarea drepturilor părinteşti. Această învăţătură a fost menţionată în toate Cărţile lui Dumnezeu, şi reafirmată de Pana Cea Mai Înălţată. Gândiţi-vă la ceea ce Domnul Milostiv a revelat în Coran, înălţate sunt cuvintele Sale: „Slăviţi-L pe Dumnezeu, nu-i găsiţi pereche sau asemănare; şi arătaţi prietenie plină de bunătate şi caritate faţă de părinţii voştri...” Vedeţi cum bunătatea plină de iubire faţă de părinţi a fost legată de recunoaşterea singurului Dumnezeu adevărat! Fericiţi cei înzestraţi cu adevărată înţelepciune şi înţelegere, care văd şi percep, care citesc şi înţeleg, şi cei care ţin seama de ceea ce Dumnezeu a revelat în Cărţile Sfinte de demult, precum şi în această incomparabilă şi minunată Tabletă.
107. Într-una dintre Tablete El, înălţate fie cuvintele Sale, a revelat: Iar în ceea ce priveşte Zakátul, Noi am decretat că voi ar trebui să urmaţi ceea ce a fost revelat în Coran.